Izvorul Minunilor
Unul din cele mai faimoase izvoare minerale din România ce furnizează materia primă pentru apa cu același nume, dar și alte produse lichide.
Legenda spune că Izvorul Minunilor s-a creat din dragostea dintre o fată de împărat din Țara Ghețurilor și un fecior de crai din Țara Focului, iar dragostea lor a unit pe vecie apa și focul în miracolul acestui izvor limpede și rece ca gheața.
Platoul carstic Vașcău - Călugări
Acest platou este situat în partea de sud a Munților Codru-Moma și se prezintă ca un podiș calcaros suspendat înconjurat de văi.
Suprafața acestui platou este de 90 km2 și este impresionant prin formele sale exocarstice (carst de suprafață) și este un loc ideal de străbătut cu bicicleta.
Troița din Burda
Un loc considerat sfânt de cei mai mulți locuitori din zonă deoarece se spune ca în acel loc Dumnezeu i-a apărut unei fetițe de 11 ani din sat.
Legenda spune că în 30 iunie 1939, pe când Maria se afla cu încă două copile la cules de mure, a rămas mai în urmă și a văzut un moșneag cu părul alb ce s-a apropiat de ea, i-a mângâiat mânuța lovită si i-a spus să transimtă oamenilor să se pocăiască si să se întoarcă spre cele sfinte pentru că altfel va veni mare vărsare de sânge. Acest fapt prefigura începutul Celui de-al Doilea Război Mondial.
Barajul Drăgan
Barajul Drăgan (sau Floroiu) este un baraj artificial, terminat în anul 1987, care permite retenția apelor râurilor Drăgan și Sebeșel si are o înălțime de 120 m, iar lungimea coronamentului este de 424 m.
Lacul de acumulare, în condiții normale are o suprafață de 292 de hectare și 112 milioane mc de apă.
Biserica din lemn din Saca
Biserica de lemn din Saca cu hramul „Sf. Gheorghe” se află în localitatea Saca din județul Bihor. Ea a fost ridicată în jurul anului 1724 și este semnată de meșterul Lupu.
Aceasta se distinge drept una dintre frumoasele monumente de arhitectură sacrală din lemn de pe meleagurile Bihorului, caracterizată prin motivele astrelor cerești sculptate în relief pe portale și în grinzile de sub bolta navei.
Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Cascada Iadolina
Cascada Iadolina este situată pe Valea Iadului, chiar în apropierea drumului forestier ce pornește din Stâna de Vale spre Barajul Leșu.
Cascada se află la egală distanță de Lacul Leșu și de Stâna de Vale, o distanță de aproximativ 11 km.
Drumul forestier nu este unul foarte prietenos întrucât are pe alocuri rupturi de asfalt, iar pentru o mașină cu garda la sol joasă ar putea pune dificultăți.
Groapa Ruginoasa
Groapa ruginoasa este o ravena uriasa de peste 600 de metri in diametru si 100 de metri adancime, cu rupturi ruginii.
S-a format prin eroziunea torentiala, extrem de activa a depozitelor de cuartite, fresii si argile rosii. Este o adevarata rana vie in trupul muntelui, eroziunea se extinde si in prezent insa pe o parte a gropii a inceput vegetatia sa creasca datorita pantei mai line.
Intre versanti gropii s-au creat vai foarte stramte ce dau un aspect de canion fundului torentului.
Cheile Galbenei
Cheile Galbenei sunt printre cele mai frumoase și spectaculoase chei din România.
Cheile Galbenei încep brusc de la piciorul unui perete vertical de calcar de câteva sute de metri înălțime.
Aici se află Izbucul Galbenei, un mic lac de 4-5 diametru care este alimentat pe dedesubt de apa care drenează subteran întregul bazin închis Padiș-Cetățile Ponorului și reapare la zi printr-o peşteră tunel, unde apa râului intră zgomotos.
Ghetarul Focul Viu
Peștera Ghețarul de la Focul viu este una dintre peșterile aflate în Munții Bihorului.
Este dispusă pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri.
Accesul în interior se face pe o scară de lemn.
Peștera este compusă din două săli. Sala Mare, cu o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri, adăpostește în mijloc un impresionant ghețar (25.000 m³).
Ghețarul este al treilea ca mărime, după cel de la Peștera Scărișoara și Borțig.
Bolta Sălii Mari este parțial deschisă printr-o fereastră largă, prin care, de-a lungul timpului, au căzut trunchiuri de copaci, care au fost prinse în masa ghețarului.
Poiana Ponor
Poiana Ponor, o depresiune carstică mărginită de versanți abrupți, care se întinde pe câțiva kilometri, oferă vizitatorilor o priveliște unică în România: câteva luni pe an se transformă în lac, pentru ca apoi să redevină o poiană traversată de un mic pârâu ce apare și dispare în subteran.
Pestera cu Cristale Farcu din Meziad
Este singura peşteră din România unde oricine poate admira cristale de calcit, fără a fi speolog.
A fost descoperită în anul 1987, în urma avansării frontului de lucru a Galeriei miniere Farcu.
Peştera se dezvoltă pe o lungime de 251 m şi o denivelare de 16 m.
În momentul descoperirii sale peştera a fost considerată o adevarată bijuterie, prin prisma bogăţiei speleotemelor, diversităţii şi formelor cristalelor existente aici.
Pestera si Ghetarul Scarisoara
Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România.
De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel.
Pestera Ursilor
Peștera Urșilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă.
Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.
Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă - Ursus spelaeus - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani.
Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră.